Dribling baschet

Reprezintă elementul tehnic care dă posibilitatea jucătorului cu minge să se deplaseze în teren, fără a se abate de la „regula paşilor” (înaintarea cu mingea).
Modul de execuţie a driblingului se regăseşte într-un articol din regulamentul jocului, care, după ce arată ce se înţelege prin dribling, enunţă ceea ce reprezintă abatere de la această regulă şi anume:
– un dribling se termină în momentul în care un jucător atinge simultan mingea cu ambele mâini sau când reţine mingea cu una sau ambele mâini.

Un jucător nu poate dribla a doua oară după ce a terminat primul dribling, doar dacă a pierdut controlul mingii ca urmare:

• a unei aruncări la coş;
• a lovirii mingii de către un adversar;
• a unui control slab sau a unei pase, când mingea atinge sau a fost atinsă de un alt jucător.

Conform prevederilor regulamentare, driblingul poate fi executat prin împingerea, rostogolirea sau lovirea mingii în sol. Propriu-zis, driblingul constă dintr-o serie de impulsuri imprimate mingii, care o fac să ricoşeze din sol în raport cu direcţia impulsiei şi viteza de deplasare a jucătorului.

Ca urmare, deosebim driblingul înalt sau jos, executat pe loc sau în alergare, toate acestea fiind determinate de situaţia tactică impusă de momentul jocului.

 

Tehnica de execuție

De pe loc sau din alergare, mecanismul de execuţie al mişcării este acelaşi. Singura deosebire constă în unghiul sub care este impulsionată mingea spre sol, acesta fiind determinat de viteza de deplasare a jucătorului

În driblingul pe loc, de aşteptare, impulsia imprimată mingii va fi verticală; în cazul driblingului din alergare, impulsia va fi înapoia axului vertical al mingii, pe partea dinspre jucător, impactul mingii cu solul având un unghi cu atât mai mare cu cât viteza de deplasare a atacantului este mai mare.

Palma, cu degetele răsfirate – formând o cupă inversă – , ia contact cu mingea încă pe traiectoria ei ascendentă (din ricoşeul solului), acoperind o parte din calota superioară, puţin înapoi, a mingii. prin flexarea braţului din articulaţiile cotului şi ale mâinii (cea a pumnului) se amortizează forţa ascensională a mingii care este totodată controlată; imediat, palma imprimă mingii o nouă impulsie spre sol printr-o mişcare a antebraţului din articulaţia cotului, a pumnului şi degetelor, conducând mingea pe această traiectorie ascendentă.

Impulsul dat mingii spre sol va fi orientat puţin lateral, oblic şi înainte faţă de jucător, unghiul de contact al mingii cu solul depinzând de viteza de deplasare a jucătorului.

Sensul impulsiei este controlat de lucrul din articulaţiile pumnului şi degetelor, ceea ce determină, totodată, înălţimea şi viteza cu care mingea va ricoşa din sol precum şi direcţia pe care aceasta o va căpăta.
Întreg acest ansamblu de mişcări (lucrul braţului, antebraţului şi al palmei pe traiectoria ascendentă şi descendentă a mingii) este cunoscut sub denumirea plastică de „mişcare de pompare” (figura 68), fiind asemuită celei specifice scoaterii apei cu ajutorul unei pompe de tip american. În timpul execuţiei, corpul nu se balansează, lucrul braţului fiind independent de mişcările celorlalte segmente ale corpului. Acesta păstrează o poziţie uşor plecată, înclinarea lui fiind raportată la viteza de deplasare a jucătorului: la o viteză de deplasare mai mare, corpul este mai ridicat, cu trunchiul mai drept.

Braţul opus celui cu care se driblează este uşor îndoit din cot şi constituie un element de protecţie a mingii din lateral.
Capul este ridicat, cu privirea cuprinzând un câmp vizual cât mai mare.

Utilizare tactică dribling baschet

Folosirea acestui element ofensiv de mişcare în teren a jucătorului cu mingea trebuie să fie motivată tactic în timpul jocului:

• de trecerea mingii din apărare în terenul de atac;
• ca element de organizare a sistemului de atac;
• în atacul în superioritate numerică, în acţiunile de depăşire”, pe contraatac;
• împotriva apărărilor agresive;
• pentru scoaterea (degajarea)mingii din zone aglomerate şi după recuperarea la panou.

Folosirea nemotivată tactic a driblingului conduce la întârzierea acţiunilor de atac şi la posibilitatea organizării apărării în vederea contracarării acţiunilor ofensive.

Greşeli frecvente dribling baschet

• Mingea este plesnită sau lovită şi nu împinsă prin lucrul braţului şi al palmei.
• Trunchiul prea aplecat din flexia bazinului micşorează câmpul vizual al jucătorului.
• Corpul se balansează vertical în timpul executării driblingului.
• Se priveşte mingea şi nu jocul în ansamblul lui.

Metodica învățării dribling baschet

1. Exerciţii pentru însuşirea tehnicii (individual):

• dribling pe loc:

– cu mâna dreaptă, cu mâna stângă;
– înalt, mediu, jos;

– cu trecerea mingii în dribling în jurul picioarelor;

– în faţă, trecerea mingii cu o impulsie dintr-o mână în alta;

• dribling din mers şi uşoară alergare:

– cu mâna dreaptă, cu mâna stângă;
– înainte, înapoi, cu faţa, cu spatele, lateral, exerciţii dirijate de profesor;
– înalt, mediu, jos.

• dribling cu variaţii de ritm la diferite semne şi semnale;
• dribling printre obstacole, schimbând mâna în dreptul fiecărui obstacol (se driblează cu mâna opusă obstacolului) – Figura nr. 1;

• în formaţie de şir (4-5): dribling după un jucător mai îndemânatic, imitând deplasările acestuia;
• dribling pe uprafeţe limitate, cu schimbări de direcţie şi cu scoaterea mingii din dribling a colegilor;
• dribling cu schimbări de direcţie:

– cu trecerea mingii prin faţă
– cu trecerea mingii pe la spate
– cu trecerea mingii printre picioare
– cu piruetă.

2. Structuri de procedee tehnice:

• dribling – oprire – pasă – deplasare la coada şirului unde s-a pasat (Figura nr. 2);

• dribling – oprire – pivotare – pasă – revenire la coada şirului;
• dribling – aruncare la coş din dribling: 

– jucătorul 1 execută dribling, aruncare la coş din dribling, deplasare la coada celuilalt şir; jucătorul 2 recuperează mingea, execută dribling pe mediana terenului, oprire, pivotare, pasă şi deplasare la coada şirului unde a pasat

• pase în doi cu încrucişare în dribling (Figura nr. 3).

3. Joc cu temă

• joc 2×2; 3×3 pe ½ teren cu temă:

– se execută 2-3 driblinguri şi apoi se pasează
– se execută dribling numai după prindere cu oprire într-un timp
– se poate pasa numai după execuţia opririi din dribling

• joc 5×5 pe ½ teren, pe tot terenul, cu temă.

Bibliografie 

1. Colibaba, D:-E., Bota, I., Jocuri sportive, Teorie şi metodică, Editura Aldin, Bucureşti, 1998;
2. Dîrjan, C., Baschet. Metodica instruirii juniorilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1998.
3. Negulescu, C., Baschet. Bazele generale ale metodicii predării (curs de bază – partea a II-a), Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.
4. Popescu, F., Porfireanu M.-C., Baschetul în şcoală, ediţia a II-a adăugită, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010.
5. Popescu, F., Baschet. Curs de bază, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010.