Caracteristici

Aruncarea greutatii este una din probele de aruncări specifice atletismului.

Din punct de vedere al tehnicii, aruncarea greutatii are o structură motrică complexă, foarte bine stilizată, ce se situează în afara exercițiilor naturale.

Datorită faptului că exercițiile nu sunt naturale tehnica trebuie învățată în urma unui demers metodic bine stabilit.

Având o structură tehnică stilizată, cu mai multe faze înlănţuite, învăţarea se va realiza prin metoda fragmentării execuţiei în părţi ale acesteia, urmând ca, după însuşirea lor, să fie asamblate într-o execuţie globală corectă şi cursivă.

Aruncarea greutatii – Procedeul prin săltare

Tehnica acestei probe are următoarea structură:

1. Pregătirea cuprinde:

  • priza;
  • poziția inițială;
  • cumpăna și gruparea.

2. Elanul cuprinde:

  • impulsia și avântarea;
  • săltarea razantă.

3. Efortul final cuprinde:

  • sprijinul unilateral;
  • sprijinul bilateral.

Aruncarea greutatii1. Pregătirea

Priza pentru aruncarea greutatii se realizează astfel, sfera metalică se sprijină pe baza degetelor.

În funcţie de aşezarea degetelor pe greutate, se deosebesc trei moduri de a ţine greutatea:

• cele trei degete răsfirate lejer pe greutate, depărtate egal între ele, cu degetul mare şi cel mic aflate lateral;
• cele trei degete, în unele cazuri şi cel mic apropiate şi aşezate pe greutate;
• degetele arătătorul, mijlociul şi inelarul depărtate pe greutate, cu cel mic îndoit “sub” greutate (poziţie adoptată mai mult de aruncătorii americani).

După fixarea fermă a prizei, mâna se flexează din articulaţia pumnului sub presiunea greutăţii şi este dusă în dreapta, sub bărbie în spaţiul clavicular, cu degetele orientate spre gât.

Cotul este sub nivelul umerilor, asigurând astfel relaxarea braţului.

Poziţia iniţială,

Piciorul drept pe toată talpa, la marginea posterioară a cercului iar aruncătorul se află orientat cu spatele spre direcția de aruncare.

Piciorul stâng se sprijină cu vârful pe sol, trunchiul se află în uşoară extensie, iar braţul stâng semiîntins este dus oblic, sus, relaxat.

Cumpăna şi gruparea

Din poziţia iniţială, aruncătorul apleacă trunchiul înainte şi pendulează piciorul stâng, în apoi-sus, obţinând pentru un moment o “cumpănă”.

În faza imediat următoare, piciorul stâng coboară, flexându-se până când genunchiul acestuia ajunge în apropierea piciorului drept, care se flexează şi preia greutatea sistemului “aruncător-obiect”.

În acest fel se realizează “gruparea” din care începe acţiunea de impulsie spre diametrul cercului, în direcţia de aruncare.

2. Elanul 

Impulsia şi avântarea

În această fază piciorul drept realizează o împingere “pompată” în sol, susţinută de avântarea piciorului stâng pe direcţia elanului.

Impulsia se face printr-o extensie energică din articulaţia genunchiului şi derularea pronunţată a tălpii, evitând în acelaşi timp ridicarea excesivă a C.G.G. al corpului.

Acţiunea de impulsie are rol mai mare, comparativ cu avântarea.

Această impulsie poate fi:

  • completă când piciorul se întinde total;
  • incompletă când piciorul rămâne în uşoară flexie la nivelul genunchiului.

Teoretic, extensia şi derularea completă este avantajoasă deoarece, prelungeşte faza de impulsie, crescând acceleraţia şi crează un unghi de impulsie mai redus, anticipând săltarea razantă.

În acest timp, direcţia de im pulsie se realizează sub un unghi de circa 60°, axa umerilor continuând să rămână paralelă cu solul.

Săltarea razantă

Această fază începe la finalul impulsiei şi a derulării piciorului drept şi se sfârşeşte la reluarea contactului cu solul, pe acelaşi picior.

În timpul săltării se pierde contactul cu solul, motiv pentru care acceleraţia vitezei sistemului “aruncător-greutate”, realizată prin impulsie, începe să scadă.

De aceea săltarea trebuie să aibă:

  • loc într-un timp cât mai scurt;
  • să fie razantă, pentru a reduce la maximum oscilaţiile pe verticală (ridicări şi coborâri).

În această acţiune aruncătorul urmăreşte trimiterea trenului inferior înainte, spre direcţia de aruncare şi menţinerea greutăţii la distanţă realizând astfel şi o pretensionare a corpului.

Lungimea săltării este în jur de 90 cm la băieţi şi de 80 cm la fete.

Reluarea contactului cu solul are loc pe pingea.

Efortul final

În această fază a efortului final pentru aruncarea greutatii, are loc al doilea moment de accelerare a greutăţii (primul a avut loc în faza de impulsie).

Începutul acestui efort se realizează din sprijin unilateral, când se produce tranziţia de la săltare la efortul de aruncare.

Acum are loc o mişcare complexă de rotare-înaintare-ridicare, în direcţia aruncării.

Sprijinul unilateral

Se realizează pe pingeaua piciorului drept care “aterizează” pe sol, răsucită spre interior.

Axa umerilor se menţine relativ perpendiculară pe direcţia de aruncare şi formează cu axa bazinului un unghi de cca. 90°.

Axa bazinului este paralelă cu direcţia de aruncare, braţul stâng “acoperă” pieptul fiind un “control” al poziţiei închise.

Sprijinul unilateral trebuie să dureze cât mai puţin şi se termină o dată cu aşezarea piciorului stâng pe sol.

Sprijinul bilateral

În această fază, piciorul drept continuă acţiunea de impulsie, concomitent cu rotarea genunchiului şi a şoldului.

Piciorul stâng, printr-o acţiune de “blocare”, contribuie la creşterea substanţială a accelerării mişcărilor executate de partea dreaptă.

Bustul se ridică şi se rotează rapid, în timp ce braţul stâng “deschide ” pieptul.

Greutatea rămâne lipită de gât până când atletul realizează translaţia corpului pe piciorul stâng, urmând ridicarea umărului drept şi întinderea foarte energică a braţului aruncător.

Unghiul optim de eliberare a sferei metalice este de 42°. În ultimul timp aruncătorii foarte buni eliberează greutatea sub 42°, unghiurile mai mici favorizând înaintarea.

Viteza de eliberare a greutăţii este în medie de 1 3, 91m /sec . la bărbaţi şi 1 3, 53m/s la femei.

Oprirea inerţiei

În finalul efortului de aruncare, atletul execută o schimbare rapidă a picioarelor şi printr-o semigrupare pe piciorul drept, coboară centrul de greutate, pentru a stopa inerţia masei corpului aflată în mişcare, evitând astfel depăşirea cercului.

Piciorul stâng va fi tras razant înapoi, iar dreptul va fi dus înainte, lângă prag prin săritură.


Alte articole dedicate atletismului – Click aici.

Dacă vrei să cumperi bile aruncarea greutatii – Click aici.