Funcțiile educație fizice și sportului își dovedesc eficiența numai dacă sunt efectuate în sistem și dacă au influențe una asupra celeilalte, adică dacă se influențează reciproc.

După I. Șiclovan prin fucnțiile educației fizice și sportului se înțeleg “acele destinații ale activităților în cauză, care au caracter constant, răspunzând unor nevoi ale dezvoltării omului și vieții omului”.

Funcțiile educației fizice și sportului derivă din ideal și se subordonează lui, iar principalele funcții sunt:

  • funcția de optimizare a potențialului bilogic;
  • funcția de perfecționare a capacității motrice;
  • funcția psiho-socială;
  • funcția culturală;
  • funcția economică.

exerciții pentru indemânare

1. Funcția de optimizare a potențialului biologic.

Componentele omului pe plan structural funcțional sunt influențate în mod general și specific prin educație fizică și sport.

Aceste componente care sunt influențate prin educație fizică și sport sunt:

  • sfera somatică;
  • marile funcții;
  • rezervele energetice;
  • resursele pshice.

Alte influențe importante pe care le are practicarea exercițiilor fizice asupra organismului sunt:

  • tonificarea musculaturii cardiace și respiratorii;
  • creșterea volumui sistolic și respirator;
  • atitudine corporală corectă;
  • asigurarea unei stări optime de sănătate;
  • îmbunătățirea calității proceselor de reglare neuromusculară.

2. Funcția de perfecționare a capacității motrice

Această funcție vizează cele două componente ale capacităților motrice și anume:

  • calitățile motrice;
  • priceperile sau deprinderile motrice.

Capacitățile motrice ce sunt vizate în această funcție sunt de două feluri:

  • generale: cuprind calități motrice și deprinderi motrice de bază specifice educației fizice;
  • specifice: cuprind calități motrice și deprinderi motrice specifice pentru diferite ramuri de sport.

Orele de educație fizică și sport vizează o practică optimală iar antrenamentele sportive o practică maximală.

Această funcție presupune învățarea mișcărilor și învățarea prin mișcare.

3. Funcția psiho – socială

Mijlocele educatie fiziceCele două activități (educația fizica și sportul), au devenit indispensabile în procesul de dezvoltare armonioasă a personalității umane prin modul în care contribuie la transformarea copilului în adult și integrarea acestuia în societate.

Educația fizică și sportul capacitează individul cu competențe de ordin:

  • motric;
  • biologic;
  • funcțional;
  • pshic;
  • moral.

Influențele educației fizice și sportului nu sunt doar pe planul capacităților motrice, aceste influnțe sunt deosebite și plan congnitiv și afectiv.

Pe plan cognitiv,  prin intermediul mișcării se stimulează astfel, activitatea intelectuală (gândirea, atenția, memoria, imaginația, creativitatea).

Subiecții în timpul practicării exercițiilor fizice dobândesc următoarele:

  • cunoștințe despre deprinderi (cum ar trebui să se miște corpul);
  • despre activități;
  • despre mișcare (cum poate să se miște corpul);
  • despre “fitness” (cum funcționează corpul uman).

Pe plan afectiv, influențele se fac resimțite la nivelul a patru categorii de comportamente afective:

  • interese;
  • motivații;
  • atitudini și valori.

4. Funcția culturală

Domeniul educației fizice și sportului definește un univers al creațiilor umane de natură morală, estetică, intelectuală, care își găsesc locul cuvenit în ansamblul general al valorilor.

Ca acte de cultură, educația fizică și sportul reprezintă factori educaționali ce marchează existența individului la un moment dat sau în mod continuu, pe parcursul ontogenezei.

Sportul implică dimensiuni ce pot fi apreciate ca estetice, prin impresiile pe care le provoacă spectatorilor: frumosul, armonia, sublimul, eroismul, etc.

Funcția de cultură se exprimă și prin momentele pe care le oferă marile spectacole sportive și anume:

  • festivitățile de deschidere a marilor competiții sportive;
  • festivitățile de încheiere a marilor competiții sportive;
  • festivițățile de premiere, etc. 

Educația fizică și sportul reprezintă surse de inspirație pentru creatorii de arte plastice, de literatură, cinematografie și muzică.

5. Funcția economică

În orice activitate socială deci și în educație fizică și sport, apare problema eficienței activității. Eficiența poate fi apreciată prin prisma prisma efectelor pe care le au aceste activității la nivel:

  • bilogic;
  • pshio – social;
  • cultural.

În concluzie această eficiență se apreciază prin raportul dintre investiția realizată și efectul obținut.

Formele de activitate fizică analizate pot fi considerate ca aparținând ariei producției de servicii.

În educație fizică și sport se poate vorbi de trei tipuri de clienți:

  • primari: care beneficiază direct de efectele practicării exercițiilor fizice;
  • secundari: părinți, sponsori, administrații locale;
  • terțierii: societatea.

Educația fizică și sportul, au din punct de vedere economic, un impact comun asupra societății, dar și numeroase influențe specifice.

Educația fizică prin obiectivele sale specifice, contribuie la ameliorarea randamentului profesional, a randamentului școlar și prin acesta, susține integrarea profesională.

Funcțiile educației fizice și sportului

Sportul a devenit o importantă întreprindere economică, a cărui gestionare corespunzătoare poate aduce mari beneficii atât la nivel microeconomic (club, oraș, regiune) cât și la nivel macroeconomic (întreaga economie a țării).

Sportul poate oferi noi locuri de muncă.

Caracteristic sportului este și un anumit tip de producție de bunuri materiale. Industria sportului este stimulează și este susținută de producția de echipamente sportive, materiale și instalații, aparatură electronică de măsurare, înregistrarem asistență, medicală.

În concluzie putem spune că sportul este în același timp: consumator și producător de bunuri și servicii.


Profesor de educație fizică și sport? – Vezi și restul articolelor din prezentul blog – Cilck aici.

Antrenor de fotbal ? – Vezi magazinul/blogul antrenorului de fotbal – Click aici. 


Bibliografie

 

DRAGNEA A., BOTA A. (1999), Educație fizică sport – Teorie și dactică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti:

GHEORGHE C., (2000), Teoria și metodica educației fizice și sportului, Editura AN-DA, București;

SICLOVAN, I. (1972), Teoria educației fizice și sportului, Editura Stadion, Bucureşti.